Această pagină web este cofinanțată din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020.
Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro
Conținutul acestei pagini web nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene. Întreaga responsabilitate asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine inițiatorilor paginii web.
visualdata.gov.ro are drept scop diseminarea în format vizual a datelor și informațiilor deschise gestionate de autoritățile și instituțiile publice și publicate pe data.gov.ro.
Prin vizualizarea datelor deschise se urmărește atât creșterea nivelului de transparență a administrației printr-o analiză modernă a datelor și o sinteză grafică a acestora către cetățeni, cât și a gradului de conștientizare de către personalul administrației cu privire la posibilitățile de valorificare a datelor prin reutilizare.
Tipare, tendințe și corelări ce pot rămâne neobservate atunci când datele sunt prezentate în format text pot fi evidențiate și înțelese mai ușor atunci când datele sunt procesate prin vizualizări de tip infografice sau hărți.
Situatia cu platile efectuate de Primaria municipiului Cluj-Napoca in anul 2025 actualizare zilnica
SITUATIE DREPTURI SALARIALE IANUARIE 2025
Directiva europeană 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații, pe scurt Directiva Inundații 2007/60/CE, reprezintă unul dintre principalii piloni de bază ai legislației europene în domeniul apelor, împreună cu Directiva Cadru Apă 2000/60/CE, și are ca obiectiv reducerea riscurilor și a consecințelor negative pe care le au inundațiile în Statele Membre. Aderarea României la Uniunea Europeană impune, printre altele, orientarea politicii naționale în domeniul apelor în direcția conformării cu strategiile și politicile europene pe termen mediu și lung. Astfel, România în calitate de Stat Membru al Uniunii Europene și-a asumat implementarea acestei Directive europene. Acest proces este ciclic, astfel încât la fiecare 6 ani rezultatele etapelor sunt reevaluate, completate și actualizate. Implementarea Directivei Inundații 2007/60/CE presupune parcurgerea a trei etape: etapa 1 - Evaluarea Preliminară a Riscului la Inundații, etapa 2 - Hărți de hazard și hărți de risc la inundații, etapa 3 – Planul de Management al Riscului la Inundații. Prima etapă - Evaluarea preliminară a riscului la inundații - presupune identificarea la nivel național a inundațiilor istorice semnificative și a viitoarelor inundaţii semnificative potenţiale (din punct de vedere al pagubelor potenţiale și din punctul de vedere al hazardului) și delimitarea zonelor cu risc potenţial semnificativ la inundaţii (Areas with Potential Significant Flood Risk - A.P.S.F.R.). Această etapă A doua etapă – Hărţi de hazard şi hărţi de risc la inundaţii - presupune elaborarea hărților de hazard și a hărţilor de risc la inundații în diferite scenarii pentru zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii definite în etapa 1 de implementare a Directivei Inundații 2007/60/CE. A treia etapă – Planul de Management al Riscului la Inundaţii – presupune elaborarea planurilor de management al riscului la inundaţii pentru fiecare Administraţie Bazinală de Apă cât si pentru fluviul Dunărea ce cuprinde propuneri de măsuri de reducere a riscului la inundaţii. În prezent, în România, s-a încheiat Ciclul II de implementare al Directivei Inundații 2007/60/CE cu etapele 1 finalizată și raportată în anul 2019, etapa 2 finalizată și raportată în octombrie 2022 și etapa 3 finalizată și raportată în octombrie 2023. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor este autoritatea responsabilă cu rol principal în gestionarea managementului riscului la inundații în România prin Administrația Națională „Apele Române” și structura acesteia, respectiv cele 11 Administrații Bazinale de Apă (Someș-Tisa, Crișuri, Mureș, Banat, Jiu, Olt, Argeș-Vedea, Buzău-Ialomița, Siret, Prut-Bârlad, Dobrogea-Litoral) și Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor. Ministerul Afacerilor Interne prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, la nivel central, și prin Inspectoratele pentru Situații de Urgență, la nivel local (la nivelul celor 41 de județe și a municipiului București), coordonează intervenția în caz de situații de urgență generate de inundații care afectează siguranța publică. De asemenea, în România funcționează Sistemul național de management al situațiilor de urgență generate de inundații ce are în structură Comitetul Național, Comitete Ministeriale, Comitete județene și Comitete locale, care includ în structurile acestora reprezentanți ai Administrației Naționale „Apele Române” și unitățile sale teritoriale, ceilalți deținători de lucrări cu rol de protecție împotriva inundațiilor, persoanele fizice sau juridice care au în proprietate acumulări mici etc. Pe lângă instituțiile cu rol primordial în managementul riscului la inundații, mai sunt implicate și alte autorități la nivel central (ministere) precum și o serie de instituții la nivel național, județean și local, care au responsabilități și sarcini specifice. Conform legislației naționale (Legea apelor 107/1996 cu modificările și completările ulterioare), elaborarea Planului de Management al Riscului la Inundaţii alcătuit din cele 12 Planuri de Management al Riscului la Inundații aferente celor 11 Administrații Bazinale de Apă și al Fluviului Dunărea este în responsabilitatea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor la nivel central și Administrației Naționale „Apele Române” prin unitățile din subordine. Obiectivul principal al Planurilor de Management al Riscului la Inundații îl reprezintă diminuarea consecințelor negative ale inundațiilor pentru sănătatea umană, activitatea economică, mediu și patrimoniul cultural prin rezultatul sinergiei măsurilor de prevenire, protecție, pregătire, a celor de management a situațiilor de urgență și a măsurilor întreprinse post inundații (reconstrucție/refacere și evaluare). Planurile de Management al Riscului la Inundații au în vedere toate aspectele managementului riscului la inundații, cu accent pe prevenire, protecție, pregătire, refacere și evaluare şi luând în considerare caracteristicile bazinului sau sub-bazinului hidrografic, inclusiv prognoza inundațiilor şi sistemele de avertizare timpurie. Planurile de Management al Riscului la Inundații trebuie să includă măsurile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite conform Art. 7.3 din Directiva Inundații, măsurile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite conform Art. 7.2. Planurile de Management al Riscului la Inundații sunt coordonate la nivelul bazinului hidrografic sau unității de management, în conformitate cu art. 3.2 (b) (art. 7.1 şi 4, art. 8 din Directiva Inundații), respectiv – în cazul României – la nivelul celor 11 Administrații Bazinale de Apă sau pentru o parte a unui bazin hidrografic internațional care se află pe teritoriul său, respectiv – în cazul României – la nivelul fluviului Dunărea. De implementarea măsurilor de reducere a riscului la inundații propuse în Planurile de Management al Riscului la Inundații sunt responsabile ministerele cu competențe specifice în managementul riscului la inundații, care vor raporta anual, către Consiliul Interministerial al Apelor, situația implementării măsurilor. Planul de Management al Riscului la Inundații reprezintă un document de planificare strategică, care, în baza unei evaluări sistematice a riscurilor la inundații, propune măsuri de reducere a riscului la inundații la nivel local, în fiecare dintre zonele cu risc potențial semnificativ la inundații identificate și la nivel național. Programele de Măsuri reprezintă baza pentru planificarea operațională și investițională mai detaliată cu scopul de a reduce riscul la inundații. România este o țară cu risc semnificativ la inundații, cu Pagube Anuale Estimate de 1,72 miliarde Euro în cadrul celor 526 zone cu risc potențial semnificativ la inundații identificate. Având în vedere faptul că resursele financiare, dar și cele tehnice și instituționale sunt limitate, prioritizarea măsurilor de reducere a riscului la inundații, respectiv identificarea celor mai relevante și rentabile măsuri ce urmează a fi implementate cu prioritate are o importanță majoră. Prioritizarea, respectiv estimarea costurilor și beneficiilor aferente măsurilor trebuie să fie sistematice și suficient de detaliate pentru a putea lua decizii informate și întreprinde acțiuni în scopul inițierii și continuării implementării Directivei Inundații în România.
Forte-și-mijloace-igsu-angrenate-in-gestionarea-afluxului-masiv-de-refugiati în perioada 03 - 09 februarie 2025
Misiuni de ajutor umanitar executate de către IGSU în perioada 03 - 09 februarie 2025
Preluare de pe pagina Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (https://www.mdrap.ro/comunicare/presa/comunicate/-4711) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) a premiat, în cadrul conferinței „Rețeaua campionilor în domeniul integrității“, organizată în perioada 18 – 19 septembrie 2019, cele mai bune practici și proiecte în domeniul bunei guvernări adoptate sau implementate la nivelul autorităților administrației publice locale și […]
Raportul final de evaluare pentru Planul de Național de Acțiune 2016-2018, realizat de Mecanismul Independent de Raportare al Open Government Partnership, a fost publicat în consultare publică. Puteți transmite comentarii și observații pe această versiune, până la data de 6 septembrie 2019, pe pagina: https://ogp.civicomment.org/romania-end-term-report-2016-2018-public-comment.
În contextul aprobării celui de-al patrulea Plan Național de Acțiune 2018 – 2020 al Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă (OGP), Secretariatul General al Guvernului, prin Direcția Guvernare Deschisă și Relația cu Societatea Civilă, și-a asumat îndeplinirea următoarelor angajamente: Uniformizarea practicilor privind procesele de consultare publică și Extinderea standardelor privind accesul la informațiile de interes public […]
În perioada iunie – iulie 2019, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) va organiza 8 sesiuni de informare pentru reprezentanții autorităților administrației publice locale, în vederea informării cu privire la principiile Guvernării Deschise și principalele măsuri cuprinse în Planul Național de Acțiune 2018-2020 al Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă aplicabile. Prin participarea unităților administrativ-teritoriale […]
Directiva privind reutilizarea informațiilor din sectorul public (PSI Directive) s-a aflat, începând din anul 2017, într-un proces de revizuire care urmează să se finalizeze prin aprobarea propunerii de modificare de către Consiliu, în perioada imediat următoare. Noua directivă este o reformare (Directive recast): va reuni Directiva 2003/98/CE originală și toate modificările aduse acesteia, într-un singur […]